﻿POLIDOR SI HARITI
romanŭ istoricŭ
Ian patru părţ

Dăruit (BAR) de Alex. Lăpedatu, 2 iunie 1912

Dinŭ elino-greceştile istorii acum iantăi oarŭă tradusŭ şi compusŭ pre cum să vedi ianŭ limba dacoromanomoldavŭ de comisul Dimitrie Emanuilov Balica ianŭ patru părţŭ şi patru gravire! Ian oblastul Besarabiei opaşulŭ al Bălţălor, ian anulŭ 1843, luna ianuarie.

Acistu fragment s-au lucrat ian copii tălmecirii ian anul 1848 luna iuanu-arii, iar pe acit caier s-a ianceput la decembri, 27 anul 1847, şi bolnăvindu-mŭ l-am gădit după iansănătoşare me la fevroari anul 1848.
D. Balica comisu

Domnului domnu, marelui agă
Costachi de Negruţă

Trecire timpului iandepărtare uime cunoştinţa ochilor celor muritori, aducire aminte iansŭ rămăind purure dacŭ fandasie nu să-ngămfeazŭ ian duhul omului.
Ieu, păstrănd pe-ace din mijloc, ca celui născut a poezŭ, a descrie gustoasŭ prozăi, a ian cunoştinţa pre al său popor, cu vechile lui vertioasŭ 
ş-onorati fapti a compoza tot lucru ce ar filonica nebuna cuviinţŭ, şi a face bine iantot prilejul patrioţălor dumilorvoastri, am iandreptat, mai iantăi acistu al mieu prostatnic poem cătrŭ domnievoastrŭ.
Rugăndu-vŭ, milostivule domnu, ca să-l povăţuiţ iantru-ncunoştinţare, autorilor tineri şi tinere, şi a doritorilor de asămine obiecturi, compatrioţ iansăn-aţ ian procuvăntare mea, ce stă-nainti, şi tot odatŭ ca un sistimatic nou, ce sănteţ cei de astăz metode, repetuind altŭ a me-ndeletnicire, vă rog iandreptaţă-i smintelile, ş-adăogindu-i neajiunsul, mijlociţă-i tipărire lui, prin-tr-un abonament public, spre a mă cunoaşti, cu răspect.

al domnielor voastre,
mai mic patriot
ş slugŭ plecatu,
Dimitrie Balica comisul

anul 1848 fevr. 27
oraş Bălţălorŭ

Domnilor onoraţi tineri şi tinere,
autoare ai daco-romano-moldaviei.

De cătrŭ al mieu rău noroc aruncat, găsăndu-sŭ intre-al Besarabiei pă-miant trecut acum 12 ani, ochii mii n-au contenit a priivi cu mare măhniciune cătrŭ ţărmurile patriei meli daco-romano-moldavie şi de câte ori videm că 
s-ascunde cu măndriaţă ׳ngămfare soarile razăle lui ian munţăi cei răcoroş al Carpatului lăcrămam, mânguindu-mŭ că fărŭ a simţŭ, m-am ianstreinat de drăgăstoasa me patrie şi obosit de nefolosătoarile meli cugetări, a trecirii meli ian trănsa, plin de măhniciune, mă cuprindem iarăş de-ntunecatul hobot al nopţăi Besarabiei.
Patrioticescul entusiazmu iansŭ nu-mi da răpaos nici noapte şi ca-ntr-o previdenie mă-nvăluem cu feliuri de mulţămitoare hăluciri, parc-acu mă videm de un patrioticesc zefirŭ, aburindu-mă ian a streine tăceri zăduf. Parc-acumŭ videm iancălzit de soarile patriei meli, cănd eram răcit ian totul de ghieţul maştiţii meli. Parc-acu, mergând prenaltile stănci, surpături cumplite, şi poticnit ian piire dejnădăjduit patriei meli, mă simţăm sprijănit de o mănŭ patrioticŭ 
şi-nspăimat, trezându-mă, nu videm altă-nprejiurul mieu, decât aceli ce mă urmăre-n locul streinătăţăi. Iantr-al mieu auz răsunănd nu numai un eho, că patrie me-nfloreşti şi creşti pre ai săi fii cu celi mai sămple şi gingaşŭ santimenturi.
Dorul de a mă găsi şi eu iantrua sa inimă, mă-nvăpăe foarti şi căci că nu-l putem iandeplini, mă spălam ian lacurile meli, ce să fac spre a me oareşcari măngăeri şi spre o aducire aminte, măcar că şi eu sănt daco-romano-moldav şi că cu din suflet poftă dorescŭ ca să-mii văzŭ ianfrumsăţare neamului mieu. Trăducănd din grecie am compozat altŭ istoric romană. O iantămplari din timpurile vechilor ellini, a doi tineri de bun niam născuţi, intre carii din prunciie, crescănd cu a lor vrăst şi dragoste soţăetăţăi şi pentru c-amăndoi vrură a să uni printr-o deapurure legătură cu a părinţălor săi binecuvăntare. Norocul i-au făcut a cerca feluriti de pătimiri.
Alcătuirei foarte frumoasŭ şi c-o santementalŭ ianţălegire, prea gus-toasŭ şi dulci la cetit, şi pe care găsăndu-o foarte moralnică pildŭ sieclului nostru, şă-n apropietŭ asămănare iantămplărilor meli. O iancunoştinţăz şi voia, dragilor mii tineri şi tinere daco-romane-moldavi, rugăndu-vă a priimi întrubăgare de samă micul acist al mieu mugur al iandeletnicirilor meli şi-ertăndu-mi greşălile, ce-am putut face ian traduţie din lipsa lexiconului da-co-romano-moldav şă-n compozaţie din nediprindire me întruritoricire cuvintelor. Faceţă-i ne-npiedecat un mic abonament spre a să tipări prin păzăta întruasămine rănduială ian folosul unui iancujbatŭ ian strămtoriri al vostru patriot şi care vă va rămăne voaia ai mii omogheniţ aducire aminte despre al mieu patriotizmu. Iar eu întrusurierita, că-ncurănd voi sălta lăngŭ sacrifiastul patriei meli, împreunŭ cu voi prin mijlocul îmbrăţoşării voastre mă-n sămnez prin tot răspecatul.

al voastru mai mic patriotŭ,
Dimitrie Balica comisul
1848,
feb. 27
oraş Bălţălor

